Tabăra școlară de iarnă MARAMUREȘ 2022

• Tabăra școlară de iarnă MARAMUREȘ 2022 se va desfășura în perioada luni, 3 ianuarie 2022 – sâmbătă, 8 ianuarie 2022, în cea de-a doua săptămână de vacanță a elevilor de la învățământul primar conform calendarului actualizat de Ministerul Educației:
• Vacanță de iarnă — vineri, 24 decembrie 2021 — duminică, 9 ianuarie 2022, pentru grupele/clasele din învățământul preșcolar și primar conform noii structuri a anului școlar 2021-2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 1064/5.XI.2021

PROGRAMUL TABEREI

LUNI, 3 IANUARIE 2022

Plecare din Suceava – ora 8.30 pe traseul Suceava – Iacobeni – Cârlibaba – Pasul Prislop – Borșa – Săcel, Maramureș

Muzeul Rădăcinilor Borșa, un loc unic în țară unde vom învăța o lecţie de istorie şi de viaţă de la dl. Ştefan Grec – Iepure, proprietarul uneia dintre cele mai interesante case-muzeu din România care expune nu doar rădăcini cu forme ciudate (papagali, vulturi, scorpioni, şerpi sau Fata Pădurii), ci și adevărate opere de artă rezultate din rădăcini, care poartă nume cum ar fi „Ioan Vodă cel Mare“, „Gura lumii“ sau „Muma pădurii“), precum şi alte ciudăţenii: lămpi de mină, bani vechi, ouă de păsări, flori de mină, obiecte militare din cele două războaie mondiale.

Monumentul Eroilor de la Moisei, ridicat în memoria victimelor masacrului din 1944 – locul unde vom urca 44 de trepte ca să ajungem la monument, numărul scărilor simbolizând de fapt anul tragediei.

Izvoarele de apă minerală de la Baia Borșa

Cazare, ședință organizatorică de grup

Seara este timpul să socializăm, să învățăm lucruri noi,  să ne distrăm și să ne bucurăm de ceea ce înseamnă cu adevărat cuvântul ”împreună”. Vom face cunoștință cu noua noastră căsuță și, bineînțeles, vom petrece cu noii noștri prieteni din Maramureș – ceterașii copii din Săcel, care ne vor introduce în lumea și specificul tradițiilor locale maramureșene din perioada sărbătorilor de iarnă.

MARȚI, 4 IANUARIE 2022

Azi dăm start la aventură cu jocuri și distracție cât cuprinde la telegondola și pârtia olimpică de schi din staţiunea Borşa, care vor fi date în folosinţă începând cu 1 decembrie 2021. Pârtia olimpică de schi are în dotare instalaţii de înzăpezit şi o instalaţie nouă de telegondolă de mare capacitate, în perioada interbelică având loc aici primele concursuri de schi din nord-vestul Transilvaniei. Activitățile noastre distractive se vor desfășura în zona special amenajată pentru copii.

Terminăm această zi cu Seara zgărdanelor și brățărilor, pe ritmurile muzicii, cu o super petrecere, după ce vom învăța să confecționăm zgărdane și brățări tradiționale maramureșene.

MIERCURI, 5 IANUARIE 2022, turul  Maramureșului istoric

Muzeul țărăncii române din Dragomirești, singurul muzeu din țară închinat țărăncii române. Aici vom afla cum munceau și se gospodăreau: mama bună, mama sau sora și tot aici vom auzi cele mai fantastice povești, mituri și legende locale maramureșene pe care ni le va povesti, ca nimeni alta, Maria Zubașcu, cel mai autentic ghid pe care l-am întâlnit vreodată.

Sighetu Marmației, “locul unde se agăță harta-n cui și cuiul cu pricina!”; Memorialul de la Sighet – cel mai important muzeu din România, în care fiecare român ar trebui să intre măcar o dată în viață

În municipiul Sighetu Marmației din județul Maramureș fost montat chiar în centrul orașului un monument inedit: un cui înalt de aproape doi metri care marchează locul simbolic „unde se agață harta în cui”.

Ne vom muta privirea în dreapta cuiului cu pricina și vom descoperi punctul care suscită cel mai mult interes și atrage anual peste 150.000 de vizitatori – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenţei, găzduit de clădirea fostei închisori Sighet, martoră a suferinţelor elitei intelectuale și politice a ţării. Memorialul de la Sighet este primul muzeu din lume dedicat victimelor comunismului, iar iniţiativa a aparţinut poetei Ana Blandiana și soțului său, scriitorul și istoricul Romulus Rusan, care în 1993 au înaintat proiectul la Consiliul Europei. Printr-o lege specială din 1997, este declarat „ansamblu de interes naţional“, iar în 1998 este nominalizat de Consiliul Europei printre primele trei locuri de cultivare a memoriei europene, împărţind podiumul cu mult mai celebrele Auschwitz și Memorialul Păcii din Normandia.

Vizita noastră va fi o lecție despre conștiință și onoare, ghidată de o prezentare pe înțelesul copiilor.

Mânăstirea Săpânța Peri – cea mai înaltă construcție de lemn din Europa (75 m) situată în inima Parcului Dendrologic „Livada”, cu o suprafață de peste 22 de hectare, edificiu a cărui legendă ne spune că în anul 1391 nepoții lui Dragoș Vodă i-au dăruit terenuri și bunuri, pe vremea acestora fiind ridicată aici o biserică din piatră. Doar crucea din vârf măsoară 7 metri, iar pentru realizarea ei s-au folosit și aproximativ 4 kilograme de foiță de aur. Nu mai puţin de 400 de metri cubi de lemn de stejar au fost folosiți de meșteri pentru construcție.

Cimitirul Vesel din Săpânța și Casa Memorială Stan Ioan Pătraș *locul unde arta lemnului și meșteșugul meșterului Ioan Stan Pătraș au atins conotații creative de cea mai înaltă calitate, în zona Maramureșului. Sculptor de cruci și artist, Ioan Stan Patraș a încercat să transpună în lucrările sale esența vieții celor care au plecat dintre noi, într-un mod mai vesel, hotărând să treacă peste abordarea tradițională în realizarea unei cruci de lemn. În acest spațiu închis înconjurat de Munții Carpați, s-a dezvoltat o adevărată civilizație a lemnului, care a încercat nu doar să dea o funcțiune obiectelor create, ci și o estetică aparte.

Povestea lui Mihai al Lui Dumnezeu din Maramureșul istoric de peste Tisa și Podul istoric de peste Tisa, aflat în punctul de trecere a frontierei Sighetu Marmatiei, care face legătura cu Solotvino (Slatina) din Maramureșul românesc rămas în Ucraina

Aici vom afla povestea unuia dintre românii maramureșeni care a participat la Marea Adunare de la Alba Iulia acum 103 ani – Mihai Dan al lui Ilieș al Cârstnicului din Apșa de Mijloc, ce a lăsat după el și mai ales ce și-ar fi dorit el azi, după un veac de la drumul lui spre Alba Iulia, pentru maramureșenii lui din dreapta Tisei. Podul la care vom afla povestea a fost construit în timpul Imperiului Austro-Ungar și distrus în cel de-al doilea Război Mondial, în anii ce au urmat fiind rupte toate legăturile familiale, economice și culturale între cele două maluri ale Tisei.

Istoria ne spune că, alături de românii din întreaga Transilvanie, din Banat, din Crişana şi din Sătmar, s-au dus pe Cîmpia Libertăţii, ca să se bucure de Marea Unire, şi delegaţii Comitatului Maramureş şi alţi maramureşeni, printre care şi cei de dincolo de Tisa. Însă, atunci când s-a dat citire Rezoluţiei Marii Adunări Naţionale, în care se făcea vorbire despre întinderea României Mari „de la Nistru pân’ la Tisa”, aceştia s-au simţit părăsiţi şi au protestat, cerând ca noua Românie să fie „până peste Tisa”. Deşi s-au făcut promisiuni că nu vor fi părăsiţi, jocurile de interese ale marilor puteri, dar şi indecizia conducătorilor României de atunci au făcut posibilă pierderea pământurilor româneşti din dreapta Tisei (din cei 10.500 km² ai  comitatului Maramureş, i-au rămas României numai 3.381 km²!), pământuri pe care trăiau încă destui români. Pentru a cunoaşte mai bine ceea ce a fost în trecutul mai mult sau mai puţin îndepărtat şi ceea ce este astăzi dincolo de Tisa, trebuie să facem un excurs istoric minim, dar necesar tinerelor generații. Aflat sub ocupaţia sovietică, Maramureşul de peste Tisa şi-a schimbat şi numele, devenit Transcarpatia, şi s-a „unit” cu Ucraina Sovietică, formată din oameni care nu aveau nimic comun cu populaţia românească, apoi s-a trecut la schimbarea numelor localităţilor româneşti și la ștergerea oricărei urme a identității românești. Cum sunt atâţia români împrăştiaţi prin lume, sunt destui aici, lângă noi. Iar dacă ei n-au uitat că sunt români, nu trebuie nici noi să-i ignorăm sau să-i uităm.

Seara de miercuri este dedicată unui program cultural prezentat de către o moroșancă îmbrăcată tradițional, ce ne va oferi lecții și demonstrații distractive de tors manual. Firul de tors va fi acompaniat și de proiecția filmului Mihai al lui Dumnezeu, din Maramureșul istoric de peste Tisa.

JOI, 6 IANUARIE 2022

CĂLĂTORIE ÎN TIMP CU MOCĂNIŢA PE VALEA VASERULUI cu însoţitor de tren şi ghid turistic pe parcursul întregii călătorii

O călătorie cu trenul cu aburi “Mocănița” pe defileul Văii Vaserului din Munții Maramureșului pare o ieșire pe o altă poartă a timpului și e unul dintre punctele de atracție a turiștilor români și străini care ajung în Maramureș. Când călătorim cu Mocăniţa urcând valea, ar trebui să reţinem că aceasta este ca o călătorie în timp: după plecarea din staţia Vişeu, telefonul nu mai are semnal, iar orice contact cu timpurile contemporane este pierdut. Vagoanele sunt ataşate la locomotiva cu aburi, iar mecanicul porneşte motorul. După un timp, trenul şuieră lung, pufăind de-a lungul drumului. Urmând râul în cascade, trenul trece mai întâi pe lângă casele din Vişeu de Sus. Apoi, după aproape şapte kilometri, ruta intră în pădurea sălbatică, trecând pe lângă stâncile prăpăstioase ale strâmtorii, şi făcându-şi intrarea în munţi prin tuneluri întunecoase. Liniştea naturii este întreruptă nu doar de râul grăbit şi zgomotos, de pufăiturile şi sâsâitul trenului, ci, din când în când, şi de fluierăturile ascuţite ale locomotivei. Mocăniţa se strecoară apoi uşor în sus, pe pantele abrupte, deseori dând impresia că nu mai poate avansa şi că puterea aburului nu este suficientă. Totuşi, reuşeşte să continue aventura şi să ne transporte în locuri pitoreşti, transformând călătoria pe Valea Vaserului într-o adevărată aventură. În mijlocul pădurii întunecate, în luminișuri, în gările singuratice sau în tabăra energică şi zgomotoasă a muncitorilor din pădure, se deschide o lume fascinantă, o altfel de lume.

Spre seară, vom vizita atelierul creatorului de măşti Vasile Şuşca, din Săcel – membru al Academiei de Arte si Meserii Tradiționale din Maramures, un meșter foarte talentat în confecționarea măștilor tradiționale populare, ceea ce-l face cunoscut atât în țară, cât și peste hotare. Aici vom asculta povești despre personaje mai mult sau mai puțin fabuloase, despre măști care pun răul pe fugă, despre obrăzare și cum a ajuns să creeze măștile din celebrele filme „Gadjo Dilo” şi „Transylvania”.

VINERI, 7 IANUARIE 2022

Mori și vâltori pe apă – bunuri obștești ale civilizației hidraulice. Moara lu’ Mecleș din Săcel

Astăzi, deliciul exploratorilor taberiști îl vor reprezenta vâltorile de apă, veritabile „mașini de spălat clasa A+”. Ne vom opri la Moara lui Dănilă Mecleș – ultima moară cu apă și cu vâltoare de pe Valea Izei, angrenată de forța apei Izei. Trei generații de morari s-au perindat, fiecare dintre ei păstrând tradiția pe care a moștenit-o. În curtea morarului vom descoperi un fel de mașină de spălat, mai bine zis, vâltoarea care mestecă în forța apei în cădere cergi, țoale şi covoare. În interiorul morii se află o mașinărie nemțească de scărmănat lâna. Gata scărmănată și descâlcită, lâna este preluată de o a doua mașinărie cu mai mulți tamburi, care o presează și o aranjează în valuri ca niște suluri. Apoi caierul se așază pe furcă și este pregătit pentru tors. Lâna gata toarsă va fi transformată de războaiele de țesut și mâinile dibace ale maramureșencelor în cuverturi și veșminte tradiționale superbe. Vâltoarea și mașina de prelucrat lâna funcționează de 70 de ani fără întrerupere. Moara lui Mecleș este sigura moară pe apă funcțională din zonă, la care apelează toți locuitorii Văii Izei, de la Vadu Izei și până la Moisei. Oamenii vin la moara lui Dănilă şi de la 50 de km să macine porumb și grâu, însă este vizitată anual și de peste 300 de turiști străini, dintre care circa 200 sunt sunt germani, care vin în special să admire mașina nemțească de scărmănat lâna.

De regulă, morile și vâltorile de apă alcătuiesc un complex și sunt poziționate pe cursuri cu debit redus (afluenți ai marilor râuri). La mijlocul secolului al XX-lea, în bazinul râurilor Tisa, Iza și Vișeu au fost inventariate 276 de instalații tehnice, iar în bazinul Lăpuș, 144 de mori. Documentele le menționează încă din secolul al XVI-lea, dar se vorbește despre „o străvechime a civilizației hidraulice în spațiul nord-dunărean” (Corneliu Bucur, 2005). Semnificativ este sistemul de coproprietate asupra morilor, de către două sau patru familii, ulterior numărul „părtașilor” fiind din ce în ce mai mare, în unele cazuri morile devenind un „bun obștesc” sau bun comun.

Atelierul de sculptură în lemn și povestea fusului cu zurgălăi la atelierul meșterului popular Grigore Țulean

Într-o atmosferă de poveste, la o cană de ceai, vom descoperi cum se naște fusul cu zurgălăi, pas cu pas, prin tehnica îmbucării lemnului. Vom afla legenda acestui obiect unic în lume, dintr-o carte uriașă ilustrată printr-o tehnică specială, cu provocări diverse pentru copii, într-un jurnal creativ! Tot aici vom vedea cum se realizează sculpturi în lemn, dar și obiecte miniaturale din lemn, folosite decorativ (icoane sculptate, porți de lemn miniaturale, mici cruci din lemn de cireș, care îi dau obiectului un farmec special), obiecte de uz casnic (căuce, fuse, pecetare, linguri și blidare, săniuțe și sănii etc.) dar și jucării din lemn, ornamentate tradițional (romburi, cruci, motive solare, dinte de lup etc.). Cu mâinile noastre și cu ajutorul meșterului, vom confecționa mici jucării din lemn ornamentate tradițional și vom pleca acasă cu un set educațional inedit.

Master chefi în Maramureș – spre seară, ne pregătim cu toții pentru competiția ”CHEFI ÎN BUCĂTĂRIE”, la care vom modela colăcei și covrigi precum și alte bunătăți tradiționale iar echipa cu cele mai frumoase produse va primi cele mai multe puncte.

Tot în seara de vineri, toți taberiștii sunt invitați pe ringul de dans la cea mai frumoasă petrecere cu popcorn și cu amintiri adunate pe parcursul întregii săptămâni.

SÂMBĂTĂ, 8 IANUARIE 2022, ne luăm la revedere de la echipa noastră, de la gazdele noastre. Ducem cu noi în bagaj cele mai frumoase amintiri, cele mai amuzante trăiri și cele mai competitive momente, nu înainte de a trece și pe-acasă la descălecătorii maramureșeni Dragoș și Bogdan care au întemeiat Moldova, conform tradiției medievale.

Locație tabără: Izișoara Resort *** Comuna Săcel, jud. Maramureș

Str. Principală nr. 1058, Dealul Moiseiului

În perioada 3-8 ianuarie 2022 clădirea de 34 de camere va fi rezervată exclusiv grupului de tabără coordonat de Centrul Educațional ARCA Suceava.

Desfășurarea taberei se va face cu respectarea normelor referitoare la SARS-COV 2.

Cazarea se face în camere cu 3-4 locuri cu baie privată, mâncarea este pregătită de către personal calificat angajat, într-o bucătărie modernă dotată cu echipamente de ultimă generație la standarde europene, autorizată de D.S.V. Maramureș.

Pensiunea în care va avea loc tabăra și serviciile de cazare sunt autorizate de către Ministerul Turismului la categoria de 3 Stele, punând la dispoziție sală de mese modernă si spațiu generos pentru plimbări în natură acompaniați de susurul râului Iza, asistență medicală pe parcursul taberei.

COSTUL TABEREI este de 1300 lei și include transport cu autocar dus-întors, cazare, 3 mese pe zi, taxa de vizitare a muzeelor și obiectivelor de patrimoniu cultural, traseu telegondola Borșa, ateliere meșteșugărești cu meșteri locali (sculptură în lemn, atelier de măști tradiționale, tors, morărit la moara pe apă, confecționare zgardane și brățări tradiționale maramureșene, set educațional Fusul cu zurgălăi, pachet pentru drumul de întoarcere).